Îmi e dor de mare.

Îmi e dor de condus prin State.

Îmi e dor de mirosul de la munte (am zis munte, nu noxe pe DN 1).

Îmi e dor de mama.

Îmi e dor de răsărit în Vamă.

Îmi e dor să mă minunez de Elveția.

Îmi e dor de condus pe întuneric după 14h la plajă, prin Grecia.

Îmi e dor de reacțiile oamenilor din public în orașele mai mici.

Îmi e dor de Dunăre prin Budapesta.

Îmi e dor de colegii de la birou.

Îmi e dor de streed food în New York.

Îmi e dor de primăvară în Timișoara.

Îmni e doxr deșaorma la 5 diminerața pe bordură. bețio

Îmi e dor de mirosul de tei.

Îmi e dor de mirosul de balegă de la Porumbacu.

Îmi e dor să aud însoțitorii de zbor repetând a suta oară procedurile de siguranță și tot să cred că nu am ințeles.

Îmi e dor să mă doară genunchii pe munte.

Îmi e dor de pizza în Italia.

Îmi e dor de sală.

Îmi e dor de cât de urâtă mi s-a părut plaja din Nisa.

Îmi e dor să-mi fie prea cald la soare.

Îmi e dor de cozile la la Untold.

Îmi e dor să zbor pe A2.

Îmi e dor de vântul din Patagonia.

Îmi e dor de o masă cu 14 oameni.

Îmi e dor de tot ce-am făcut in Tailanda.

Îmi e dor să protestez in piață printre mii de oameni.

Îmi e dor să fiu mândru de mine că nu mă (mai) enervez în trafic.

Îmi e dor să merg la evenimente pe viu.

Îmi e dor de senzația pe care o ai când ajungi într-o destinație pentru prima dată.

Îmi e dor de voi.

Îmi e dor de viață.

Dar ție, ție de ce îți e dor?

Știi că puține senzații sunt mai mișto decât aceea când știi că urmează să ți se servească masa, tu fiind mort de poftă și de foame? Chiar dacă sunt doar cartofi prăjiți, cu ochiuri și mujdei ????

Enjoy!

Ți-e drag și dor? Dă share și subscribe în josul paginii.